Procesul de democratizare în România postcomunista a cunoscut diferite forme odată cu primele alegeri democratice de după revoluția din decembrie 1989. Dincolo de problemele de ordin istoric, instituţional şi economic, analiza evoluţiei sistemului politic din România postcomunistă implică şi luarea în considerare a provocărilor care survin din zona foarte mişcătoare a atitudinilor şi comportamentelor actorilor politici. De la simplul cetăţean şi până la liderul politic cu influenţă, de la poziţia adoptată într-un context sau altul de către asociaţiile societăţii civile şi până la aceea a organizaţiilor politice, atitudinile sunt configurate în funcţie de anumite valori politice, subsumate conceptului mai larg de cultură politică. În mod indubitabil, aceste valori politice au fost supuse unui proces de schimbare, caracteristic, de altfel, întregii societăţi româneşti în perioada de după 1989. Ce s-a schimbat însă şi ce a rămas la fel? Care este influenţa pe care valorile politice o exercită în planul aranjamentelor instituţionale specifice tinerei democraţii româneşti? Care este rolul pe care îl deţine cultura politică în cadrul procesului de democratizare? Sunt valorile politice predominante o cauză sau un produs al tipului de democraţie pe care astăzi îl avem? Sunt, toate acestea, întrebări legitime pentru orice analist preocupat de stadiul de evoluţie a sistemului politic al României postcomuniste. În mod firesc ceva s-a schimbat iar prin intermediu acestui blog vom încerca sa aducem în discuție probleme notorii ale vieții politice din zilele noastre
traian basescu = boschetar :))
RăspundețiȘtergere